Monthly Archives: noiembrie 2013

Traieste visul american!

Traieste visul american!

Ma tem ca acest vis american pentru mine va ramane doar un vis… Dar m-am gandit de multe ori la aceasta experienta, inevitabil iti zboara gandul pe acele meleaguri si in timpul vizionarii unui film (si mai sunt si aproape toate americane). Am avut multe experiente de munca, pana acuma, prin diferite orase din Romania si cred ca mi s-ar fi potrivit o astfel de experienta si in alta tara. Am auzit de programul work and travel Sua dar nu am stiut niciodata prea multe detalii, poate ca ar fi fost bine daca ma interesam la momentul potrivit si atunci poate ca visul poate chiar devenea realitate. Este un progrm de schimb cultural international al departamentului de stat al statelor unite ale americii care perimite studentilor la zi sa calatoreasca si sa munceasca. Dupa selectii daca esti eligibil, timp de 4 luni un angajator din Statele unite ale americii iti va oferii un loc de munca, de finantarea programului se ocupa BRD prin Creditul Work and Travel, de emiterea permisului de munca (ds) se ocupa un sponsor partener, iar de pregatirea pentru plecarea in Sua, Vacante speciale. Daca va intereseaza eu zic sa nu ratati ocazia, ca mine, si sa aplicati.

Ce as face daca as ajunge totusi in america? Din start va zic ca nu ma intereseaza viata de noapte (cluburi), imi doresc sa vizitez cat mai multe locuri, intr-un timp foarte scurt (pentru ca lunile imediat trec si mai trebuie sa si lucrez :)), sa profit de fiecare ocazie de a invata ceva nou. As alege sa locuiesc in Washington DC, sau macar prin apropiere, sa pot vizita Casa Alba. Mi-ar mai placea si sa particip la parada din 4 iulie, ziua independentei Statelor Unite ale Americii. Si asa imi plac mie astfel de parade, particip in fiecare an si la noi, dar cu siguranta nu se compara amploarea evenimentului. Mai tarziu as face o calatorie pana la Marea Doamna Verde (Statuia Libertatii), as vrea sa calaresc un magarus prin Marele Canion, sa ma pozez alaturi de cei 4 presedinti, defapt primii 4 presedinti ai Statelor Unite ale Americii, la Muntele Rushmore. Sa “ma arunc” in cascada Niagara intr-un butoi (glumesc) offf…. sunt atat de multe de facut… As trece mai apoi la marile orase, New York, Los Angeles, Chicago (apropo, stiati ca acestea 3 sunt cele mai mari orase ale Statelor Unite ale Americii? tocmai am consultat wikipedia :P). Pana acuma cred ca sunt pe minus cu banii si cu timpul, asa ca ar trebui sa dau fuguta pana in Las Vegas, poate reusesc sa imi maresc bugetul si sa cumpar si ceva timp ca nu prea imi ajunge sa vad si sa fac tot ce imi doresc.

??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????Imi doresc cateva zile si prin Disney Land, sa ma timp sa ma dau in toate caruselele, sa intalnesc toate personajele din desenele animate si sa imi fac poze cu ele (sunt o mare iubitoare de desene animate, asa ca sper sa ma intelegeti :P). O alta experienta ar fi cea culinara si sper sa nu ma intorc cu cateva zeci de kg in plus de la atata fast food. Cu siguranta gasesc ceva traditii culinare, daca nu… o sa le arat eu cum si ce se mananca in Romania, cu siguranta le va placea. Si de aici mi-a venit si o idee, o intrecere intre toti din program, pentru ca nu vor fi doar romani (la gatit, cantat, moda :)) sunt atat de multe lucruri pe care le putem face) iar juriul exclusiv format din americani, chiar sunt curioasa cine ar castiga. Eu stiu ca Statele Unite ale Americii are o populatie foarte diversificata dar poate ca nu au avut ocazia sa le cunoasca pe toate asa indeaproape.

Uneori stau si ma gandesc daca mi-ar placea sa locuiesc pentru totdeauna intr-un oras foarte mare si foarte departe de casa, parca ma sperie gandul. Daca tot am ratat sansa, am vrut odata cu sotul sa aplicam pentru loteria vizelor dar cred ca o simpla experienta de o vara, cred ca ar fi mult mai distractiva.

Acest articol participa la concursul SuperBlog 2013, proba nr. 18

Share

Killer Queen isi cauta alesul

Killer Queen isi cauta alesul

Nu pentru faptul ca nu este in stare sa isi conduca singura regatul, regina s-a decis sa isi caute alesul, ci din iubire, sa fie alaturi de ea o parte din poporul ei. Dupa multe cautari si eliminari a petitorilor regina a ajuns sa mai aiba de ales dintre cei mai buni 3 ramasi. Ce a atras-o si a convins-o au fost cele mai de pret daruri aduse de catre acestia. Primul a adus cu el un cosulet din fructele padurii magice. Multi au incercat sa plece cu aceste fructe dar el a fost singurul care a reusit. Cel de-al doilea, a adus pentru regina “floarea sfanta” Celosia, luata tocmai de pe muntele sfant din imparatia reginei. Au mai reusit multi sa coboare de pe acest munte dar mereu floarea era ofilita, numai cel cu inima mare si devotat reginei 100% putea reusi. Si uite ca regina l-a descoperit si este foarte recunoscatoare pentru acest lucru. Si ultimul, dar nu mai putin important, a adus pentru regina esenta de praline care se zice ca este facuta tocmai de zei. Regina chiar s-a simtit in al noualea cer cand a gutat-o.

Katy_Perry_Killer_Queen_SP_R_ISO39L.inddAcum problema cea mai mare era pe cine sa aleaga… Astfel a ajuns la mine, alchimistul regatului, confidentul, sfatuitorul si mai ales prietenul ei din copilarie. Intr-adevar e o alegere foarte grea, am luat cele 3 arome si le-am studiat zi si noapte fara intrerupere si nu am putut face o alegere. Atunci mi-a venit ideea sa le combin si am obtinut o aroma, pentru un parfum, cu adevarat “ucigatoare”. Rebela si nonconformista, mi-am dat seama ca reginei mele asta ii trebuia. Parfumul a transformat-o intr-o Killer Queen care a gasit ceva mai mult, decat alesul, o arma a iubirii. Pana la urma i-a luat pe toti 3 lanaga ea si i-a facut cavalerii ei de nadejde. Eu am ramas in continuare prietenul ei de nadejde, si am ajutat-o mereu. Acum amintirea ei a ramas in pretioasa sticluta de parfum “Killer Queen”, si oricine il foloseste devine regina… si stiu ca nu este doar o poveste pentru ca l-am incercat si eu…

Acest articol este scris pentru SuperBlog 2013, proba nr. 17

Share

Imi amintesc “gustul” copilariei…

Imi amintesc “gustul” copilariei…

logo-hotpoint-aristonAdor sarbatorile de la tara in care se tin mese in diferite locuri si in care se strange tot satul, fiecare aduce ce are mai bun si impart la toata lumea. De Paste in curtea bisericii, de Craciun cu toata familia (si cand zic toata familia ma refer chiar la toata, surori, frati, verisori, mamici, bunici, copiii de la cel ami mic pana la cel mai mare) in casa, de revelion (restaurantul de la tara) la caminul cultural, superb! Imi amintesc de cozonacii bunicii copti pe vatra, cat de buni erau… Fierbinti, crescuti bine, cu multa nuca, asa facuti special pentru noi. Din pacate acuma e tot mai greu sa ne mai strangem atatia, mai ales la tara, bunicii au imbatranit, noi ne-am raspandit prin toate colturile tarii, chiar lumii. Si parintii mei au mai pastrat din traditia mancarurilor traditionale, cozonacul este la fel de bun (reteta si modul de preparare), preparat cu multa dragoste hotpoint-ariston-fk-103el-20-xin cuptorul aragazului de apartament. Ei s-au invatat asa dar eu vreau sa trec la un alt nivel asa ca am ales sa imi iau un cuptor incorporabil, electric. Parca nu ma mai incanta flacara care imi arde toate oalele si uneori si mancarea 😀 Am gasit niste oferte de cuptoare incorporabile si cum am deja o plita electrica se potriveste perfect si cuptorul. Am ales modelul Hotpoint Ariston FK 103EL .20 X/HA pentru caarata foarte bine (se potriveste cu bucataria) acum este la promotie si are si o gramada de functii. Are 12 programe de gatit,  programare electronica a duratei si a temperaturii, interfata cu display touch control, sistem de siguranta pentru copii: blocare comenzi (foarte bun ca vine bebele imediat), ventilare tangentiala Dual Flow System si bineinteles clasa A. Pana vine mama sa ma invete sa fac cozonac, trebuie sa duc si eu traditia mai departe, pun de un pui la rotisor in cuptor, ca hranite bine merge mai bine invatatul si framantatul 🙂

Sper sa reusesc sa reunesc eu familia ca atunci cand eram mica… poate ii pot ademeni cu preparatele pe care o sa le gatesc in noul meu cuptor. Pe mama am ademenit-o deja sa vina sa ma invete si pare foarte incantata si ea. Sotu’ nu prea e incantat 😀 ca e soacra mereu pe la noi, dar a promis ca ii cumpara si ei un cuptor “sa nu mai bata atata drum” si mai multe minute la telefon ca zice el “se poate si de la distanta” 😛 Pana atunci e multumit ca invat si eu sa gatesc mai bine, ca am si cu ce, si ca ii aduce si lui aminte de mancarea de la mama si bunica lui de acasa, ca pana la urma mancarea traditionala iesea buna in orice familie.

Pentru ca datorita tehnologiei gatitul a devenit mai simplu, e o adevarata placere sa gatesti, mai ales ca odata preparata mancarea se face practic singura… Cred ca acum putem oferi si noi copiilor nostrii o copilarie plina de amintiri culinare speciale asa cum am avut si noi!

Acest articol este scris pentru concursul SuperBlog 2013, proba nr. 16

Share

Cosurile iti pot strica ziua!

Cosurile iti pot strica ziua!

farmec-gerovitalCele mai urate experiente cu cosurile au fost atunci cand aveam o intalnire cu un baiat, in rest pe la scoala sau in fata blocului nu aveam nici o problema, pentru ca toti aveau 😀 Mai discutam noi asa ca intre fete despre problema asta, dar nu prea aveau efect recomandarile fetelor de la scoala, nici la mine nici la ele. Imi amintesc ca si baietii cu care ieseam aveau cosuri dar pe mine nu pot sa zic ca m-au deranjat foarte tare si nici pe ei cosurile mele (cred :P). Probabil pentru ca nu imi aduc aminte sa fi avut o problema foarte serioasa, sa fiu mereu plina pe toata fata si sa se vindece foarte greu. Cosurile sunt in general o problema a adolescentei, eu nu am avut prea multe dar in schimb mai iese si acuma cate unul care poate fi enervant uneori, mai ales cand trebuie sa particip la un eveniment. Am avut o prietena care, saraca, era plina de cosuri si a facut multe tratamente dar cam degeaba. Era foarte suparata din cauza asta, cine nu ar fi fost, dar intr-un final i-au mai trecut doar ca i-au ramas semne urate pe fata (nu stiu de ce). Primul produs pe care l-am folosit pentru cosuri a fost recomandat de mama mea si anume crema de galbenele. Nu imi mai amintesc daca avea efect sau nu, imi amintesc doar ca aveam o fata foarte unsuroasa si lipicioasa… oribil! Acuma am auzit si eu de gama Gerovital plant stop acnee si buna era acum cativa ani, acum nu prea mai am nevoie. Eu folosesc o crema regeneranta cu calciu si goji de la Farmec si mi se pare minunata. Chiar daca nu este pentru cosuri imi place ca le usuca si le vindeca foarte repede plus ca am o fata asa curata si fina dupa ce o folosesc. Si mama foloseste creme de la farmec si pana la urma am incredere mai multa in rezultatele obtinute, de familie si prieteni, cu un anumit produs decat in reclame. Cosurile pot fi acum o problema pe care o putem rezolva mult mai usor in ziua de azi mai ales pentru ca avem mult mai usor acces la informatie.

Share

Aventurile unui “soricel”

Aventurile unui “soricel”

Multe motive… sa va luati chinchilla. Sa va povestesc despre al meu…

Adorabil… da, este cel mai scump animal din cate exista… dar sociabil… hmm, nu prea. De multe ori ma gandeam de ce e luat ca animal de companie pentru ca nu iti prea tine companie… fuge ca nebunu’ si mereu e speriat. De ce se zice ca e bland… ca il mai prind si eu in toane bune… si cand zic toane bune ma refer la faptul ca nu fuge cand ma apropii de el, dar cand vreau sa il ating ma impinge cu manuta lui… e atat de scump cand face asta… si daca te uiti mai atent la el parca ar vrea sa iti zica cateva… A fost salbatic si asa a si ramas… vestea buna e ca nu musca, ca si daca ar musca, la ce dinti are… nu-i a buna :P

I170855_187824767911894_1113189_omi place ca il mai aud noaptea ca plange… e animal nocturn si bineinteles ca isi doreste sa se plimbe, doar ca nu se incadreaza in programul meu… si momentan eu sunt sefa (sper sa nu aiba ocazia sa ma puna el intr-o cusca). Ziceam ca imi place cum plange nu pentru ca saracul se chinuie, ci pentru faptul ca e placut ca un animal sa scoata sunete… sa il auzi si pe el, cum chitzaie. Mai are obiceiul sa sara pe pat si sa vina la urechea mea si sa scoata sunete… iarasi e dragalas foc…

Il am de aproape un an de zile si pana acuma nu mi-a facut mari distrugeri prin camera… adica ce putea sa faca… mi-a ros patul si dulapul… toate colturile peretilor, mi-a mancat jumatate de capac de la un cos de paie, cateva notite importante de pe birou… mi-a furat o bomboana ferrero rocher si a mancat-o cu tot cu ambalaj… si cea mai noua dintre toate, a sarit in oglinda (aveam o oglinda mare pe un suport de lemn pusa pe perete in camera) si mi-a spart-o… acuma roade la suportul de lemn, si cred ca se bucura ca a scapat de oglinda… Ce sa zic… 7 ani de ghinion el, nu eu. Nu ma deranjeaza lucrurile acestea foarte tare pentru ca mobilierul din camera e de pe vremea bunicii… si nu se supara. Dupa ce imi amenajez camera a pus-o… o sa il las pe hol si o sa moara de plictiseala.

Din cate am observat eu, nu ii place sa fie luat in brate… defapt gresesc, poate ca ii place si e mai linistit daca il iei cum vrea el. Ii pui mana sub burtica si il lasi sa se urce el, iar apoi il sprijini de piept si il poti mangaia cat vrei… daca il iei ca pe un catelus, parca e turbat… si nici nu cred ca ii face bine, poate sa se sperie foarte tare si sa moara.

Mancarea… cand l-am cumparat, mi s-a recomandat sa ii dau un anumit fel de mancare insa nu am gasit in magazine asa ca am riscat si i-am luat mai multe feluri sa incerce si acuma merg pe ce i-a placut lui mai mult. Pe langa asta nu ii lipseste fanul pe care il mananca ca pe spaghetti.

O alta bucurie de a lui este sa faca baie… in nisip. Se invarte pe toate partile… parca nu se mai satura. Daca va intrebati cand a terminat… ei bine… atunci cand iese din cutia cu nisip. Poate sa stea fixat pe ceva minute in sir si daca vrei sa il scoti te va impinge cu manuta si se va apuca iarasi sa se spele, de data aceasta superficial… mai mult sa iti arate ca inca nu a terminat si sa il lasi in pace.

Am vrut odata sa fac o fapta buna, si sa il las si pe el mai mult la plimbare… l-am lasat in camera si m-am pus si eu in pat sa dorm cateva ore. Mi-am zis ca nu face el atata galagie sa ma trezeasca. Galagia ca galagia dar cand a inceput sa sara prin pat peste mine si dupaia sa imi dea cu labutele prin par… nu i-a fost prea bine, ca a trebuit sa il duc inapoi…

Acuma chitzu meu s-a smecherit, stie cand vreau sa il prind sa il duc la cusca lui si nu se mai ascunde in locuri unde il pot prinde. Se baga sub pat si trebuie sa arunc cu ceva dupa el… dar nu arunc ca e fragil si poate il ranesc, bat din palme pana nu mai pot… uneori se sperie si iese, dar de cele mai multe ori trebuie sa il astept… sa il pacalesc cumva.

Nu cred ca exista ceva mai dragut, mi-ar placea sa am mai mult spatiu pentru el, sigur ar face mai multe nazabatii. El e soricelul meu si il iubesc mult de tot 🙂

Acesta proba este sponsoizata de Reeja.ro si participa la concursul SuperBlog 2013, proba nr. 14

Share